După cum am mai relatat în ziarul nostru, în anul 2007, în urma unui proces de evacuare a Ocolului Silvic şi a Arhivelor Naţionale din imobilul în care aceste instituţii îşi desfăşurau activitatea, clădirea situată în Piaţa „Gen. Ioan Dragalina” a revenit Comunităţii de Avere din Caransebeş. Iată însă că, în momentul de faţă, din cauza degradării continue, şi mai ales a lipsei de bani pentru reabilitarea ei – operaţiune pentru care ar fi nevoie de aproximativ 600.000 de lei –, ea ar putea trece în administrarea Primăriei municipiului.
Preşedintele Comunităţii de Avere, Vasile Corneanu, e de părere că, într-o primă etapă, sunt necesare lucrări de consolidare şi reparaţii la acoperiş, însă cum nu sunt bani pentru aceasta, soluţia pentru conservarea clădirii ar fi transmiterea ei în patrimoniul Primăriei Caransebeş. Pentru că de pe acoperişul imobilului au căzut în repetate rânduri ţigle, punând în pericol siguranţa cetăţenilor, conform HCL Nr. 15 din 2008 privind întreţinerea clădirilor istorice şi de patrimoniu, recent, administraţia locală a amendat Comunitatea de Avere cu 500 de lei.
„Nu avem o ofertă scrisă, oficială, din partea Comunităţii de Avere, dar am înţeles că ar dori să o doneze municipiului Caransebeş, ceea ce ce mi se pare un act corect din partea lor, pentru că astfel îşi protejează şi imobilul şi îşi protejează şi bugetul de venituri şi cheltuieli în privinţa sancţiunilor ce pot fi aplicate în cazul deteriorării monumentelor istorice. Primăria, Consiliul Local, sunt deschise să accepte această donaţie, să investească în acest monument şi să-l reabiliteze, astfel încât el să fie din nou la loc de cinste în patrimoniul municipiului Caransebeş”, a spus primarul Marcel Vela.
Comunitatea de Avere a fostului Regiment Grăniceresc Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş a luat fiinţă în anul 1879, datorită necesităţii de administrare celor aproximativ 250.000 de iugăre cadastrale de păduri, păşuni, goluri de munte sau teren neproductiv, primite în schimbul servituţilor forestiere, de care beneficiaseră locuitorii celor 94 de comune foste grănicereşti în perioada Confiniului Militar. Deviza sub care Comunitatea a funcţionat a fost ridicarea materială şi culturală a localităţilor graniţei militare. În acest sens, pe lângă alte activităţi economice, sociale, şcolare, culturale sau spirituale, instituţia s-a implicat activ şi în promovarea şi în dezvoltarea turistică a zonei.
Bianca METEŞ
