În cea de a doua jumătate a lunii trecute, WWF-România și Camposaz au organizat la Armeniş un atelier „design and build” multicultural, în cadrul căruia a fost construit un observator al peisajului și naturii sălbatice din Măgura Zimbrilor, Munții Țarcu.
Atelierul s-a derulat în cadrul proiectului LIFE-Bison, prin care WWF-România și Rewilding Europe depun eforturi pentru refacerea populației de zimbri liberi din sud-vestul țării, cu sprijin din partea Programului LIFE al Uniunii Europene. Cu acest nou observator, care este unic în regiune și în țară, infrastructura de vizitare din situl de reintroducere a zimbrului se mărește, oferind turiștilor și localnicilor o nouă modalitate de explorare și cunoaștere a zonei și, de asemenea, un loc de popas în treseele turistice de aici.
Atelierul s-a desfășurat într-un amplasament izolat, în incinta unui sălaș neutilizat, aparținând unei familii din Armeniș. Cei 30 de participanți veniți din Italia, Olanda și România au stat în corturi, în grădina sălașului, timp de 10 zile, și au lucrat în permanenţă la proiectarea și construirea observatorului.
Coordonarea tehnică a atelierului și lucrărilor a fost asigurată de Camposaz, o organizație din Italia ce reunește arhitecți și designeri angajați în misiuni de activare și punere în valoare a unor spații publice cu însemnătate, din orașe și localități din toată lumea. Colectivul aplică o abordare relativ nouă în arhitectură, cea de „design and build”, care are similitudini cu un flashmob.
În această abordare, apărută ca reacție la abordarea clasică, scolastică și mai rigidă, un colectiv restrâns de arhitecți și designeri propun sau sunt convocați de diverse entități să organizeze ateliere practice multiculturale în care tema proiectului este discutată în comun cu participanții la atelier și soluția tehnică este creată și pusă în aplicare tot împreună, la fața locului.
În cazul observatorului din Măgura Zimbrilor, proiectarea a pornit de la gândurile generate de experimentarea prin cele cinci simțuri a mediului înconjurător. Impresiile care s-au repetat s-au referit într-un fel sau altul la zona de trecere dintre pădure și câmpul deschis/deal, lucru ce face trimitere la mișcarea perpetuă a zimbrilor între aceste două tipuri de habitate și, astfel, la rolul lor în natură, de formare și menținere a unor ochiuri de pădure și de fertilizare a pajiștilor. Această caracteristică importantă a speciei, surprinsă în mod spontan de participanți, a fost inclusă în tema proiectului, devenind unul dintre criteriile de validare a soluției tehnice finale.
Pe parcursul săptămânii, participanții au dezvoltat și montat în interiorul construcției și câteva piese din lemn, cu rol informativ, cum ar fi istoricul reîntoarcerii zimbrului, începând cu 2014, anul primului transport de zimbri și cel mai mare din Europa de până acum, o hartă interactivă a peisajului ce se poate vedea din observator, o masă modulară cu simbolurile elementelor ce compun inițiativa de reintroducere a zimbrilor – comunitatea locală, produsele locale, turiștii și sălbăticia reprezentată prin zimbri –, și o mică instalație ce „vorbește” despre impactul zimbrilor în natură și relația dintre pădure și pajiște, pe care ei o susțin.
Structura astfel realizată răspunde la nevoia de a avea un spațiu adăpostit de unde se pot observa zimbrii și peisajul din Munții Țarcu, un spațiu care să poată găzdui discuții cu grupuri de turiști și tineri de-ai locului sau tineri călători, și un spațiu care să pună în valoare zona de tranziție dintre pădure și spațiul deschis.
Structura este formată din mai multe module cu formă triunghiulară, între care și unul rezervat observării peisajului prin telescop, iar acoperișul în mai multe ape redă linia acoperișului unui sălaș tradițional din zonă, sugerând astfel respectul pentru cultura locală. Modul de realizare a pereților și acoperișului, cu scânduri depărtate, facilitează integrarea structurii în natură și creează un joc de lumini spectaculos, sugerând astfel respectul pentru natură și peisaj.
Bianca METEŞ
FOTO: WWF-România
