,,Chiar dacă hazardele naturale vor continua să facă parte din viaţa de zi cu zi, deciziile şi acţiunile întreprinse de oameni pot juca un rol critic în prevenirea acestor fenomene de a deveni viitoare dezastre”. (ONU)

Sărbătorită în cea de-a doua zi de miercuri a lunii octombrie, Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale recunoaşte în acelaşi timp atât vulnerabilitatea populaţiei, cât şi capacitatea acesteia de a face faţă dezastrelor. O sursă vitală a rezistenţei în faţa dezastrelor o reprezintă progresele ştiinţifice şi tehnologice, precum şi aplicarea acestora în domeniul reducerii dezastrelor.

Prin Rezoluţia 44/236 (din 22 decembrie 1989), Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat cea de-a doua zi de miercuri din luna octombrie ca Zi Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. În anul 2001, Adunarea Generală a decis să menţină în continuare sub observare cea de-a doua zi de miercuri din luna octombrie ca Zi Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale (prin Rezoluţia 56/195 din 21 decembrie), ca instrument de promovare a unei culturi globale de reducere a riscului dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea şi diminuarea dezastrelor, dar şi pregătirea pentru dezastru.

Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor este o zi în care ne concentrăm asupra impactului pe care dezastrele naturale îl au asupra populaţiei din întreaga lume şi reaminteşte importanţa luptei împotriva dezastrelor înainte ca acestea să se manifeste, în scopul prevenirii producerii lor sau în scopul reducerii daunelor.

De-a lungul anilor ONU a iniţiat, în acest sens, o serie de campanii mondiale: Impactul incendiilor de pădure asupra mediului economic şi social; Reducerea dezastrelor în scopul unei dezvoltări durabile a zonelor montane; Să învăţăm să trăim cu riscul – reorientarea asupra dezastrelor în scopul unei dezvoltări sustenabile; Să învăţăm din dezastrele de azi pentru prevenirea hazardelor de mâine; Să investim pentru a preveni dezastrele; Reducerea Riscului Dezastrelor începe încă de la şcoală; Spitale mai sigure în caz de dezastre.
ONU – Strategia Internaţională de Reducere a Dezastrelor (ISDR)

Sistemul ISDR are ca obiectiv construirea rezilienţei comunităţilor la dezastre prin promovarea importanţei reducerii riscului producerii dezastrelor ca o componentă integrală a dezvoltării sustenabile, cu scopul reducerii pierderilor umane, sociale, economice şi de mediu datorate hazardelor naturale, tehnologice şi antropice.

Luând în considerare faptul că hazardele naturale pot ameninţa pe oricare dintre noi, ISDR se bazează în activitatea sa pe parteneriate şi abordează la nivel global reducerea dezastrelor, încercând să implice pe fiecare individ în parte şi fiecare comunitate în scopul reducerii pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale cauzate de hazardele naturale. Pentru a atinge aceste scopuri, Sistemul ISDR promovează patru obiective ca instrumente pentru a reduce riscul de producere a dezastrelor:

• Creşterea conştientizării populaţiei în ceea ce priveşte caracterul global al riscurilor, vulnerabilităţilor şi reducerii riscurilor. Cu cât mai multe persoane, organizaţii regionale, guverne, ONG-uri, entităţi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai altor actori implicaţi cunosc mai multe despre riscuri, vulnerabilităţi şi despre cum să gestioneze impacturile hazardelor naturale, cu atât vor putea fi implementate mai bine măsurile de reducere a dezastrelor în toate sectoarele de activitate ale societăţii. Prevenirea începe cu informarea;
• Obţinerea angajamentului autorităţilor publice de a se implica în implementarea politicilor şi acţiunilor de reducere a dezastrelor. Cu cât persoanele cu putere de decizie se implică mai repede în politicile şi acţiunile de reducere a dezastrelor, cu atât mai repede comunităţile vulnerabile la dezastrele naturale vor beneficia de efectele acestor politici şi acţiuni. Acest lucru necesită o abordare detaliată, în care comunităţile expuse riscului sunt pe deplin informate şi participă la iniţiativele de management al riscului.
• Stimularea parteneriatelor interdisciplinare şi intersectoriale şi extinderea reţelelor de reducere a riscului. Cu cât entităţile active din sfera reducerii dezastrelor împărtăşesc informaţii despre cercetările şi practicile lor, cu atât se vor dovedi mai utile şi vor progresa mai mult informaţiile globale din acest domeniu. Prin intermediul unor eforturi colaborative putem să ne asigurăm că vom avea o planetă rezilientă la impacturile hazardelor naturale.
• Îmbunătăţirea cunoştinţelor ştiinţifice despre reducerea dezastrelor. Cu cât ştim mai multe despre cauzele şi consecinţele hazardelor naturale, cu atât suntem mai bine pregătiţi pentru a reduce riscurile. Creşterea nivelului de cooperare între comunitatea ştiinţifică şi elaboratorii de politici le permite ambelor categorii să se completeze în activităţile lor specifice. (Va urma)